ISTORIA DIVINEI MELE COMEDII
Giani Lincan
Giani Lincan este absolvent al Liceului “George Enescu” din București şi fost membru al Orchestrei de Stat “Doina Armatei” și al Ansamblului “Ciocârlia”. Pe la mijlocul anilor ‘90, s-a stabilit în Olanda, unde a înființat prima Clasă de Țambal și Tradiții Muzicale Balcanice a Universității CKC– Zoetermeer. A organizat un “Festival al Țambalului” în orașul Den Haag şi a fondat, în 2003, “Lincan Ensemble”. A colaborat cu vedete contemporane, ca violonistul Roby Lakatos ori chitariștii Biréli Lagrène și Stochelo Rosenberg, creatorul de sountrack-uri Vladimir Cosma sau regizorul american de film Wes Anderson. Ţambalistul Giani Lincan şi-a construit o carte de identitate scenică bine-definită, atât ca apariție solo, cât și ca leader de grup european, în mai multe zone de expresie, pornind de la melosul popular și cântul lăutăreasc, abordând jazz-ul ca inspirat improvizator și ajungând, cu succes, la café concért și la stilurile clasice de tip crossover.
Giani Lincan Youtube
Giani Lincan is one of the most famous virtuosos on the cimbalom.
With his orchestra he provides new musical compositions, improvisations and arrangements which are originally based on Romanian folk songs but also cover a wider musical range including the most popular classical music, jazz, Viennese cafe-concert music and Balkan Gypsy music.
The unmistakable sound of the cimbalom music by Giani Lincan is characterized by the freshness and dynamics of the traditional Romanian music.
Being a gypsy musician, Giani Lincan has learned at an early age to adapt himself to his environment which has made him the sensitive artist he is nowadays.
He is capable of adapting his musical style and technique to any environment possible.
In memoriam Costel Geambasu
Odeon a fost o formație românească de muzică de petrecere cu instrumente moderne electronice, înființată în anul 1980 la Buzău. Alături de Azur și Generic, este unul dintre primele grupuri care au contribuit la apariția muzicii de petrecere și pahar modernă, numită ulterior ”Manele”, folosind ca sursă de inspirație muzica pop din țările balcanice (turbo-folkul iugoslav mai ales), muzica veche lăutărească și cea ”de mahala” din România. Printre cele mai cunoscute piese interpretate de grupul Odeon se numără Trenul vieții (compoziție proprie - 1984), Cenușăreasa - 1984, Cunoșteam Iubirea - 1986, Copil De Suflet - 1987, Din prima zi când te-am văzut - 1987 (adaptare liberă a sârbei „Ne-am despărțit”, cunoscută în interpretarea Romicăi Puceanu). Piesele America-i departe - 1984 și Mavi Mavi - 1986 (preluare după turcul İbrahim Tatlıses) sunt dintre primele care folosesc ritmuri specifice de muzică turcească și makidonească/aromână în afara contextului muzicii lăutărești. Versurile cântecelor sunt în limba română, dar ocazional și în alte limbi (greacă, aromână, turcă). Solistul vocal al formației a fost Costel Geambașu, născut pe 18 aprilie 1951 în satul Smârdan, comuna Brădeanu, județul Buzău și decedat în 24 august 2018, după o boală incurabilă. A activat la început în calitate de baterist (pana in anul 1986), bunul său prieten, regretatul Gil Dobrică, i-a sugerat “să bage” cu vocea. Grupul s-a produs la început în formula: voce, chitară, claviaturi, chitară bas, baterie, reducându-se cu timpul la voce, chitară și claviaturi, bateristul fiind înlocuit de omologul electronic, iar basul fiind executat de către claviaturist. Componența a fost deosebit de fluctuantă în toată activitatea ei, singurul membru constant fiind cântărețul Geambașu. Pe primul material discografic al formației sunt amintite următoarele nume: Laurențiu Tănase (claviaturi), Gigel Săvoianu (chitară bas), Costel Petrescu „Bujaverca” (chitară solo și aranjamente muzicale), Costel Geambașu (voce și baterie). A doua apariție îi amintește pe chitaristul Bujaverca, basistul Tică David și claviaturistul Mihai Mișov. Alți membri au mai fost: chitaristul Radu Costel (Brazil), basistul Cezar Racu, bateriștii Stănel Dumitru și Andy Merian, Costel Constantinescu ”Sticlă” (chitarist în trupa Provincialii, fost elev al lui Bujaverca) și claviaturiștii Florin Traian, Gabi Romașcanu, Cosmin Flenchea, Stelică Oprea... Prima parte a discografiei Odeon (1984-1989) a fost produsă pe casete audio în mod ilegal (piratate), dat fiind faptul că Electrecord (casa de discuri unică în România socialistă) nu tolera înregistrarea și difuzarea unei astfel de muzici considerată ca ”subculturală”! În ultimii ani, Costel Geambașu a colaborat alături de chitaristul Nelu Nicolae, repertoriul lor cuprinzând o parte dintre succesele Odeonului cât și compoziții noi, titulatura formației nu a fost însă folosită decât ocazional. Costel a cântat până cu 2 luni înaintea decesului, când starea sa s-a agravat irecuperabil… Volumul 1 (1984) extrasa melodia America-i Departe Volumul 2 (1984) extrase Trenul Vieții si Cenusareasa Volumul 3 (1986) înregistrat la o nunta in Focșani extrase Cunoșteam Iubirea si Mavi Mavi Volumul 4 (1987) înregistrat la o nunta in Vrancea extrase Copil De Suflet ,Din Seara De Când Te-am Văzut si Tom Degețel Volumul 5 (1988) înregistrat la o nunta in Ploiesti extrase Fratele Meu, Răpirea Din Serai, Daca Nu Te Vad O Zi (Of Ce Supărare) Volumul 6 (1988) înregistrat la o nunta (nu se cunosc amănunte) in schimb aici vom observa un alt stil si aranjament muzical predominând orga electronică extrase Ineluș Cu Piatra Albastra,Lema, Regina Noptii si o romanța interpretata superb după versurile lui Tudor Arghezi A Venit Aseară Mama Volumul 7 (1989) înregistrat intr-un restaurant din Buzau unde activau la vremea aceea extrase Am Si Eu Un Baietel ,Izaura,Chihlimbar si celebra Ne Despartim Si Tare-as Vrea (Eu Tin Mult La Tine) acest volum este cel mai slab calitativ atat ca sunet cat si aranjament muzical Muzica De Petrecere (Disc Vinyl) Electrecord 1991 disc ce contine editari ale pieselor de succes inregistrate de-a lungul carierei lor si aici găsim o formula modificata si un stil cu totul aparte fata de genul Odeon practic este prima înregistrare a trupei intr-un studio unde il regăsim pe Radu Costel (Brazil) la Chitara Solo Pentru Voi (1992) disc vinyl ce conține in special reeditări ale primelor volume si regăsim piese ca Cenusareasa ,Trenul Vieții, Ai Apărut In Calea Mea sub aranjamentul muzical unic făcut de chitara lui Costel Petrescu Bujaverca si un timbru vocal excelent al lui Costel Geambasu.Acest disc este cel mai reușit si rar (aproape inexistent pe piață) nu se cunosc amănunte de cine a fost editat si de ce nu a fost promovat Amintiri (1995) volumul 10 disc vinyl cu reproduceri in colaje tot piesele vechi unde il găsim pe elevul lui Bujaverca Costel Constantinescu Sticla,iar stilul Odeon deja dispare odată cu eliminarea bateriei clasice si basului O Viață Am Așteptat (1997) album de studio editat pe caseta audio cu melodia Sunt Un Simplu Muritor compozitie proprie a lui Geambasu care după afirmațiile făcute a fost cel mai dificil album inregistrat iar trupa si stilul sunt complet modificate La Un Colt De Strada (1999) Volumul 12 CD editat de Crisband Records unde găsim doar vocea lui Geambașu cu câteva piese noi Pentru Voi (1999) Volumul 13 o reeditare a albumului Identic din 1992 fara prea mare efort cu acelasi aranjament din volumul 12 unde iese in evidenta doar Geambașu si numele Odeon editat pe CD tot cu Crisband Records După anul 2000 Geambașu canta cu diverși muzicieni fara legătură cu trupa Odeon iar in prezent găsim acele inregistrari numai la iubitorii genului si in majoritatea cazurilor dintr-o calitate audio care lăsa de dorit,ele nu au fost remasterizate sau comercializate oficial deocamdata
Formația AZUR - Fiorii tinereții -Maritimo Lounge & Bar Mangalia
Azur este o formație de muzică de petrecere din România, înființată în
1984 la Brăila.
Este considerată prima formație care a tratat maneaua lăutărească (interpretată în anii 1970 de Romica Puceanu, Gabi Luncă, Victor Gore) în manieră pop, sub influența interpreților în vogă din țările balcanice ale blocului comunist. Dintre formațiile de gen, Azur a rămas una dintre preferatele publicului român, fapt confirmat de discografia foarte bogată (peste 25 de albume). Grupului i s-au atribuit numeroase merite muzicale (pe lângă acela de a fi „inventat” maneaua pop), însă, în lipsa unui istoric riguros al genului, acestea pot fi doar speculate. Paternitatea multora dintre șlagărele Azur este controversată, principalul rival fiind grupul Odeon din Buzău. Azur s-a constituit în jurul lui Nelu Vlad, care și-a început cariera muzicală în urma unui pariu. Tânărul se specializase inițial în chimie, după care a fost admis în Academia de Miliție. În urma unui scandal cauzat de o întrerupere de sarcină în familia lui (gest interzis în epocă), Nelu Vlad este exmatriculat în 1979 din Academie și are ideea de a organiza în timp record (o săptămână) o formație pentru nunți, prin care avea să-și întrețină familia. În 1985, formația Azur este angajată în restaurantul „Rubin” din Brăila. Repertoriul este în permanență îmbogățit, fie prin preluări din muzica lăutărească și din muzica de dans la modă în țările balcanice, fie prin compozițiile lui Nelu Vlad. Restaurantul devine tot mai influent, astfel încât și formația câștigă reputație în oraș. Într-o seară a anului 1986, comerciantul de casete audio Costel din Corod a venit la „Rubin” pentru a înregistra o oră din programul formației; fiecare din cei cinci membri a primit pentru aceasta un onorariu de 300 de lei. Înregistrarea respectivă avea să devină Volumul 1 al formației, o casetă foarte bine vândută în toată țara, conținând „Cenușăreasa”, „Nu sînt prost, dar nici deștept”, „Mona (Se mărită Mona)” și alte unsprezece piste. Prezentarea casetei, făcută de Nelu Vlad la începutul primei piste („Eu sînt pentru tine”), este următoarea: „Stimați ascultători, cântă pentru dumneavoastră formația Azur din Brăila: chitară bas – George Vâlcu, baterie – Ciocârlan Florinel, orgă electronică – Șonea Cristian, solist vocal și chitară armonie – Nelu Vlad. Vă dorim audiție plăcută!”.
Este considerată prima formație care a tratat maneaua lăutărească (interpretată în anii 1970 de Romica Puceanu, Gabi Luncă, Victor Gore) în manieră pop, sub influența interpreților în vogă din țările balcanice ale blocului comunist. Dintre formațiile de gen, Azur a rămas una dintre preferatele publicului român, fapt confirmat de discografia foarte bogată (peste 25 de albume). Grupului i s-au atribuit numeroase merite muzicale (pe lângă acela de a fi „inventat” maneaua pop), însă, în lipsa unui istoric riguros al genului, acestea pot fi doar speculate. Paternitatea multora dintre șlagărele Azur este controversată, principalul rival fiind grupul Odeon din Buzău. Azur s-a constituit în jurul lui Nelu Vlad, care și-a început cariera muzicală în urma unui pariu. Tânărul se specializase inițial în chimie, după care a fost admis în Academia de Miliție. În urma unui scandal cauzat de o întrerupere de sarcină în familia lui (gest interzis în epocă), Nelu Vlad este exmatriculat în 1979 din Academie și are ideea de a organiza în timp record (o săptămână) o formație pentru nunți, prin care avea să-și întrețină familia. În 1985, formația Azur este angajată în restaurantul „Rubin” din Brăila. Repertoriul este în permanență îmbogățit, fie prin preluări din muzica lăutărească și din muzica de dans la modă în țările balcanice, fie prin compozițiile lui Nelu Vlad. Restaurantul devine tot mai influent, astfel încât și formația câștigă reputație în oraș. Într-o seară a anului 1986, comerciantul de casete audio Costel din Corod a venit la „Rubin” pentru a înregistra o oră din programul formației; fiecare din cei cinci membri a primit pentru aceasta un onorariu de 300 de lei. Înregistrarea respectivă avea să devină Volumul 1 al formației, o casetă foarte bine vândută în toată țara, conținând „Cenușăreasa”, „Nu sînt prost, dar nici deștept”, „Mona (Se mărită Mona)” și alte unsprezece piste. Prezentarea casetei, făcută de Nelu Vlad la începutul primei piste („Eu sînt pentru tine”), este următoarea: „Stimați ascultători, cântă pentru dumneavoastră formația Azur din Brăila: chitară bas – George Vâlcu, baterie – Ciocârlan Florinel, orgă electronică – Șonea Cristian, solist vocal și chitară armonie – Nelu Vlad. Vă dorim audiție plăcută!”.