Sambata 19 decembrie la berarie a fost seara de Blues Clay Windham (USA)-guit.vocal, Singer/Guitarist from Texas by way of New Orleans, now living abroad -
currently in Romania. Blues, jazz, country, rock and more..Born in East Texas, now living and working in Europe. Veteran of the Austin and New Orleans music scen Roxana Stroe-guit. vocal, cântă la chitară de la vârsta de 13 ani. Este singură chitaristă de
blues din ţară, cu un CV impresionant. A concertat alături de A.G.
Weinberger, Berti Barbera, Harry Tavitian, Narcisa Suciu, Garbis
Dedeian, Direcţia 5, Nightlosers, Alex Man. A activat ca titulară în
grupurile Mike Godoroja & The Blue Spirit (cu care a scos un album
pe piaţa muzicală), Nicola, Balcanamera Band (formaţia tatălui ei,
Corneliu Stroe). Din 2008 şi până în prezent are propria sa formaţie
numită Foxy Lady Band. A participat la festivaluri cunoscute de blues şi
jazz din România şi emisiuni de televiziune dedicate genului. Corneliu Stroe-drms. este un baterist și percuționist român . Născut în București , el sa mutat la vârsta de 2 ani la Mediaș din cauza serviciului tatălui său . A crescut acolo , și mai târziu a devenit membru al mai multor trupe locale , printre care Orfeus Tibi Dutu -bass.
Bassist la Maddriven,Old no 7,Corneliu Stroe Bluejazz Band la Magica
Virgil Stoica – bassist.
Isi face debutul pe scena in 1981 pe cand era elev, alaturi de trupa rock valceana “Paradox” . In 1985 este cooptat chitarist in trupa constanteana “ Stress” cu care va face mai multe turnee in tara in perioada 1985-1987 . In anul 1988 fondeaza alaturi de alti 4 constanteni trupa Quasar. Grupul abordeaza genul “Glam Rock” fiind invitati in acelasi an sa cante in deschiderea concertelor “Holograf” din acea perioada. Participa la nenumarate festivaluri de gen, unde castiga numeroase premii. In anul 1991 trupa se dizolva. Din 1991 pana in 2006 fara activitate muzical , dedicandusi timpul familie si pregatirii profesionlae. Revine pe scena in anul 2006, cand este invitat de unul din vechii lui colegi sa cante in Germania cu trupa “The Iris” cu care mai canta si in 2007 si in 2008 la cateva concerte. In 2008 infiinteaza cu Cristi Ilie trupa “Vertigo” cu care va face mai multe turnee in tara, in aceeasi perioada fiind invitati sa cante in emisiunea “Anotimpul chitarelor” . Reuseste in 2011 sa castige cu “Vertigo” Locul I , la festivalul “Mamai” sectiunea rock. Grupul se destrama in acelasi an, prin plecarea in Anglia a solistului vocal. In 2014 pune bazele grupuli de bluess & rock “ Pontika” , iar din septembrie 2015 se alatura lui Silviu Covaci si Ionut Micu. Silviu Covaci este cunoscut de către publicul constănţean datorită numeroaselor concerte susţinute în majoritatea cluburilor care găzduiesc seri de folk.
S-a născut pe 19 decembrie 1977, la Constanţa, şi a îndrăgit muzica încă din copilărie. Din adolescenţă s-a axat pe chitară; la 17 ani a primit de la tatal sau o chitara acustica instrument cu care la început şi-a încântat prietenii, pentru ca mai apoi să susţină reprezentaţii la scenă deschisă.
Silviu sustine ca o mare parte din succes o datoreaza , prietenului sau ,folkistul Costel Botezatu care la incurajat si sustinut.
Silviu şi-a dorit să cânte rock în cadrul unei trupe şi a trecut prin mai multe „tentative” de acest gen.
Participa la diferite concursuri de muzica folk din tara incepand cu anul
2011 –Festivalul-concurs de muzica folk “Voci Tinere” locul I ;
2011-Festivalul national de creatie si muzica folk “Chira Chiralina locul III;
2012- Festivalul-concurs de muzica folk “Chitara Dunarii” locul II ;
2013- Festivalul-concurs de muzica folk “Voci Tinere” locul III ;
2015- Festivalul-concurs de muzica folk “Voci Tinere” locul I .
Din 2011 este solistul trupei Old No7 , intr-un proiect “Tribute Creedence Clearwater Revival “.
Din septembrie 2015 canta alaturi de Ionut ‘John’ Micu (baterie) si Virgil Stoica (bass),intr-un proiect folk-rock. Anul 1997 este anul in care Ionut Micu il intalneste pe cel care va fi mentorul sau: Ovidiu Lipan Tandarica. Remarcat pentru felul in care atinge tobele de catre maestru, John va porni pe un drum care ii va schimba viata, ca elev si prieten al celebrului tobosar de la care invata si „fura meserie”. In 1999 va participa la „Visul tobosarului”, creatia lui Ovidiu Lipan Tandarica, alaturi de Corneliu Stroe, Nicolae Voiculet, Dumitru Farcas, Camerata Valahica a Radioteleviziunii Romane, Fanfara 10 Prajini.
Desi este alaturi de Tandarica la mai toate concertele si aparitiile publice ale acestuia, John intra in 2000 in formatia „Talisman” cu care merge in turneul din USA din acelasi an. Inregistreaza, de asemenea, alaturi de „Talismani” cele mai frumoase cantece de pe albumele care au innebunit o multime de fani: „Pentru Ea”, „Talisman 100%”, „Balade”. In aceasta perioada ii cunoaste si se leaga prietenii cu Cristi Gram, Puiu Mircea si multi altii….
In 2004 ajunge sa-si vada visul implinit, cantand pe scena alaturi de Nicu Covaci, fiind tobosar invitat al longevivei formatii Phoenix in turneul din Spania. Acesta este inceputul unei relatii frumoase cu Nicu Covaci care il va chema deseori la formatie.
Dupa despartirea de Talisman, in 2006 va bate intr-o alta binecunoscuta formatie; Krypton cu care inregistreaza maxi-singleul „Ma prefac in ploi”, alaturi de Tony Seicarescu – voce si Eugen Mihaiescu – chitara solo. Totodata, participa la mai multe concerte Phoenix din tara.
In 2007, este invitat la tobe de catre membrii formatiei Compact, pentru un turneu de 70 de concerte in tara si 2 concerte in Cipru. In aceasta perioada participa si la concertele organizate de Ovidiu Lipan Tandarica si ca invitat in concertele Phoenix.
Din 2008 pana in 2012, participa, alaturi de Ovidiu Lipan Tandarica, la multe concerte organizate de acesta cu Fanfara 10 prajini si Stelu Enache. Incearca, pentru o scurta perioada de timp, sa dezvolte o echipa alaturi de Puiu Mircea, Recover Band, cu care va canta in mai multe cluburi din tara o serie de coveruri. In acelasi timp, are si o activitate sustinuta in studio, unde imprima pentru mai multe formatii.
In 2009, participa alaturi de prietenul si colegul lui Cristi Gram la proiectul acestuia „State of mind”.
In decembrie 2012, Nicu Covaci il cheama in Phoenix ca tobosar, devenind membru cu drepturi depline Phoenix.
In iunie 2014, John părăseşte formaţia Phoenix: „Este timpul, pentru mine, sa merg mai departe, cu un suflu nou, cu oameni noi, avand aceleasi teluri cu ale mele”. Noul drum se numeste Trupa Coco, formatia infiintata de Adrian „Coco” Tinca, fostul bassist al Compactului.Din 2015 se alatura lui Silviu Covaci si Virgil Stoica.
Callatis Fest 2015 a celebrat, între 11 și 16 august, 18 ani
de la înființare printr-un super show de 6 seri în Portul Turistic
Mangalia: Callatis 18 ani – Callatis New Stars, Diaspora Talent Show,
Dor de Callatis, Gala Premiilor Callatis, Triluri de zestre și Fusion
Arts Day. Începând de marți, 11 august, și până duminică, 16 august,
binecunoscuta scenă plutitoare va găzdui artiști în plină ascensiune,
dar și nume deja consacrate printre care Mihai Trăistariu, Tudor Turcu,
Viorica și Ioniță împreună cu Taraful din Clejani, Giulia, Roxana Nemeș,
Baroq, Station 4, Alyanna, Adora, Adriana Gavrilă, Soup Trip,
Millenium, prezentări de modă marca FashionTV România și multe alte
surprize.
Program Callatis Fest 2015
Prima seară a festivalului, “Callatis 18 ani – Callatis New Stars”,
va reuni începând cu ora 21.00, artiști câștigători ai unor concursuri
muzicale și promovați de casele de discuri: Giulia, Roxana Nemeș, Baroq
(Alex Baroq), câștigătorul “Sibiu Jazz Festival” la 16 ani, Bianca,
Station 4, Kate, Francesca, Gio, Dominique, Alyanna, Bianca
Constantinescu, Adora, Karina, Diana Antonica și Sabrina Diacov. Seara
se va încheia cu un recital Mihai Trăistariu și o prezentare de modă a
FashionTV România. Miercuri, 12 august, începând tot cu ora 21.00, cea de-a doua seară a festivalului intitulată “Diaspora Talent Show”
prezintă români talentați de peste hotare, acoperind astfel o vastă
arie geografică: Irlanda, Germania, Italia, Suedia, Turcia. După ce va
fi aleasă “Miss Mangalia”, atmosfera se va transforma într-una
orientală, printr-un recital semnat Gazi Demirel. “Dor de Callatis”, cea de-a treia seară de festival,
este o seară dedicată muzicii populare, care aduce publicului iubitor
de folclor patru ansambluri și douăzeci de soliști tineri și consacrați
din toate regiunile folclorice ale României. Momentul special al serii
va fi reprezentat de prezentarea ii-ilor românești într-o prezentare de
modă specială a FashionTV România. Vineri, 14 august, ora 21.00, Gala Premiilor Callatis
are drept prilej recunoașterea valorilor din diferitele domenii ale
vieții cultural-artistice, dar și sociale. Astfel printre laureații care
vor urca pe scena plutitoare în cea de-a patra seară a festivalului
pentru a-și primi omagiile, se numără: actorul Mitică Popescu, Tică
Darie – antreprenoriat social (Roșia Montană), Adrian Sonka –
astronomie, Stela Popescu, Andrei Roșu – enduro, locul 6 mondial, cei
trei moți salvatori de vieți – responsabilitate socială, Corul de copii
al Mangaliei și alții. Pe scenă va urca și Tudor Turcu, câștigătorul X-Factor România 2012. Una din surprizele serii este binecunoscutul Amedeo Bolohoi (Quatz)
care vine special în România alături de trupa sa din Olanda pentru
Callatis Fest 2015. Recitalul serii este asigurat de trupa Millenium,
iar FashionTV România va desfăta publicul cu o colecție inedită de
rochii de seară. “Triluri de zestre” vor răsuna în portul turistic
Mangalia sâmbătă 15 august, începând cu ora 21.00, dintre acestea
evidențiindu-se ansamblul folcloric “Zestrea Branului” și melodia
Fecioarei Maria – “Ruga”, în interpretarea lui Dragos Bădoi. Petrecerea
se va încheia tot în stil românesc cu recitalul susținut de Viorica și
Ioniță alături de Taraful din Clejani. Ultima seară a Callatis Fest 2015, Fusion Arts Day,
aduce o îmbinare perfectă între operă și pop, latino și folclor
autentic, modă și dans. Jhonny Alexandru, fiul Nicolei și al
compozitorului Mihai Alexandru, îi va aduce un omagiu regretatului
bariton Florin Dumitru Petre prin interpretarea unor arii celebre. Pe
scenă vor mai urca Adriana Gavrilă, Trupa Seven Eleven, Grupul Vouă,
Oliver Popa și Olga Bălan. SoupTrip va susține un recital aparte, o
fuziune între elemente vizuale si muzicale din folclorul mai multor
popoare. Callatis Fest 2015 a fost prezentat de actorii: Miruna IonescușiAlexandru Bogdan și de binecunoscutul cuplu de prezentatori tv Oana TurcușiCristian Brancu.
Duminică, 5 iulie 2015, scena FanOmania a fost înțesată de
lume: interpreți de toate vârstele, părinți emoționați, juriul încordat,
organizatorii pregătiți pentru ultima seară de show... atmosferă tipică
unei seri de premiere, cu mult suspans și lacrimi de bucurie.
Secțiunea de muzică ușoară a Festivalului Tinereții a avut următorii premianți:
CATEGORIA 6 – 9 ANI
Premiul I – Denis Costea
Premiul II – Mara Bratu
Premiul III – Mateea Ioana Cosma
CATEGORIA 10 – 14 ANI
Premiul I – Doinița Ioniță
Premiul II – Roberta Maria Popa
Premiul III – Ioana Lucia Berechet
CATEGORIA 15 – 25 ANI
Premiul I – Andreea Constantin
Premiul II – Andreea Ivan
Premiul III – Laura Cernea
PREMII SECTIUNEA CREATIE:
Premiul I – Viorela Filip
Premiul II – Claudiu Bulete
Premiul II – Sergiu Rudic
Premiul III – Cristian Alivej
Premiu III - Alexandru Doxan
PREMII “ROMÂNIA MEA”
Premiul I - Roxana Lupu-Moroșanu
Premiul II – Vlad Robert și Vlad Iulian
Trofeul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Tinereții a rămas la
Mangalia, fiind înmânat de senator Mihai Ciprian Rogojan tinerei Alina
Dragomir din Mangalia. Cu acest prilej, senatorul cunoscut de public mai
mult ca membru al trupei Sistem și-a amintit cu plăcere de spectacolele
susținute pe scena din Portul Turistic Mangalia în anii trecuți ca
fiind unul dintre ”băieții cu butoaiele”.
Alina Dragomir este mândră de originea ei mangaliotă și este convinsă că
acest trofeu îi va marca evoluția ascendentă pe scena muzicală din
România.
Și pentru că vocile tinerilor au fost foarte bune, juriul a decis să acorde la această ediție numeroase premii speciale:
Premiul special “VIORELA FILIP” (piesa în primă audiție) – Maria Ecaterina Stefan
Premiul special “Marin Voican Ghioroiu” – Daria Popescu, Andreea Somoiag
Premiul special “MANGALIA TV” – Maria Ecaterina Stefan, Raisa Dinu,
Luana Lavinia Popescu, Raluca Anghel, Maria Madalina Sandulescu,
Roxana Cosma, Duo Diana Marin&Andra Iorgulescu, Ilinca Gavril,
Alexandra Iancu
Premiul special al juriului – Caterina Casaburi, Amelia Jurca, Catalin Pintea
Premiul special “ENCICLOPEDIA MUZICALA” – Stefania Custura, Ana Maria
Dobre, Anne Marie Nicol Piticu, Sabina Craescu, Karina Todireanu,
Alexandra Sandulescu, Daria Popescu, Annamaria Stefan, Grup “Dinamic”,
Grup “Melodia”, Iuliana Maria Puscasu Ravar, Ana Maria Panchef
Premiul special “EUROCASTING ITALIA PROMO” – Ana Maria Neatu, Andreea
Constantin, Alina Dragomir, Andreea Somoiag, Popescu Camelia, Ana Maria
Panchef, Cristina Tudor
Invitații speciali ai acestei ediții au fost Carlo Cori și Miki Rik din Italia și Bernice Chitiul din Marea Britanie.
Juriul a fost format din Carlo Cori, Viorela Filip, Rodica Anghelescu,
Anca Pârlog, Traian Broască, Viorel Gavrilă, Viorel Covaci, Marin Voican
Ghioroiu.
Timp de două săptămâni, Festivalul Tinereții a asigurat turiștilor și
locuitorilor din sudul litoralului românesc seri minunate de spectacol
folcloric și de muzică ușoară, distracție și voie bună, artiști
italieni, bulgari, greci și reprezentanți ai minorităților
etnice...toate pentru a oferi divertisment de calitate în cadrul
proiectului ”Nopți Albe la Marea Neagră” 2015.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Culturală Daria’s și
Manifest Events, în parteneriat cu Primăria Municipiului Mangalia și
Fanomania.
Sambata, 5 decembrie ..La Berarie !!!
KEMPES a lansat albumul: REGASIRE Ovidiu Ioncu “Kempes” – voce Alin Petruț – chitară, voce Alin Moise – chitară Talpai Csaba “Taly” – bass Sebastian “Natas” Macovei - tobe Ovidiu Ioncu – Kempes, cea mai importanta personalitate a rock-ului românesc, a lansat pe 28 martie 2015, prin intermediul Universal Music România, „Regăsire”, primul său album sub numele Kempes, printr-un concert extraordinar în fața a aproape 2000 de oameni prezenți în Beraria H din București.
Albumul „Regăsire” conține, pe lânga piese clasice de heavy metal, și o melodie acustică înregistrată împreună cu cvartetul Blade Strings. Muzica a fost compusă de Ovidiu Ioncu împreună cu chitariștii formației, Alin Moise și Alin Petruț, în timp ce versurile sunt semnate de Ștefan Dandu, Dinu Olărașu si Florin Chilian.Componența formației:
Vineri 27 noiembrie sa cantat...pentru Andrei...In numele prieteniei.Andrei Trifu a fost in club Colectiv, in noaptea groazei...din fericire...e bine comparativ cu altii,va urma o perioada lunga si grea de refacere. Se afla inca in spital,dar spera ca in doua ,trei saptamani sa vina acasa.Acum Andrei are nevoie de noi, de prieteni lui...si suntem multi, de aceea cei mai inzestrati dintre noi, au cantat in numele prieteniei, Catalin Ratoi,Elena Bungiu,Lucian Soimu, Florin Dediu, Radu Craciunescu, Bogdan Mihai Dumitriu si Petru Alexandru Pena ( voce si chitara solo- Crucifix) , Ruxandra Georgescu , Gabriel Tora.Impreuna ii vom transmite lui Andrei ca suntem alaturi de el ,il sustinem si il asteptam acasa.
Sambata 7noiembrie ora 21 La Berarie a avut loc un spectacol de zile mari Sound Project Band . Liliana Radu Gorbanescu-vocal Andreea Dragu-vocal Cristian Stefan Goaie-vocal Ionut Micu-drums Claudiu Gorbanescu-bass Marius Chirila-guitar Dorian Pirvu-keyboards, pian, ne vor prezenta un nou proiect. O formatie cu un sound aparte.Imbinarea stilurilor muzicale: (Blues, Jazz, Rock, Fusion) aduce noutatea in orasul Mangalia.
Trupa Sound Project Band a fost constituita in jurul lui Dorian Pirvu
un instrumentist exigent cu el insusi si Ionut Micu fondatorul scolii de
muzica Delta Music School.Alaturi, le va fi prietenul lor de o
viata,solistul Costin Podgoreanu.
Turcia plătește tribut pământului românesc
Râvnit din vremuri apuse, pământul românesc, în sfârșit își primește tributul bine meritat. Și cum altfel decât prin trimiterea la Curtea Românească a unui fiu cu sânge turcesc în vene. Dar nu un turc oarecare veni aici, ci însuși Sultanul muzicii orientale, GAZI DEMIREL. Iar dacă străbunii lui veniră să treacă țara prin sabie, el a venit să umple țara de muzică. Iar muzica la care el se pricepe cel mai bine, de la Allah lăsare, e muzica tărâmurile sale de poveste, muzica orientală, care unge sufletul și înflăcărează simțurile prin dansatoarele cu forme pline și mișcări unduitoare.
Ajuns pe plaiuri românești, sultanul Gazi Demirel s-a îndrăgostit iremediabil de aceste locuri și a rămas aici.
A învățat graiul românesc pe care îl vorbește puțin stâlcit, dar tocmai din acest motiv, delicios. Pare un Ismail desprins "Din toate pânzele sus".
Gazi Demirel este ziarist şi om de televiziune, actor şi cântăreţ în acelaşi timp. Artistul cântă atat în limba arabă, cât și în limba turcă.
Românii l-au primit cu mare drag, iar showrile lui ridică mereu publicul în picioare, sângele latin, plin de foc al românului, fiind într-o compatibilitate perfectă cu ritmurile orientale . Gazi Demirel ne dovedeste inca odata ce inima mare are participand la concertul caritabil de la Aqua Parck Eforie " Viata pentru George"
Anul acesta Gazi a participat la Callatis Fest unde a facut un show de zile
mari, publicul a fost foarte entuziasmat de melodiile cantate de
artistul turc
Originar din Turcia, Gazi Demirel s-a mutat in Romania in urma cu zece ani, dupa ce a fost lovit de pierderea tatalui sau.
Dupa ce s-a pus la punct cu limba româna, Gazi Demirel si-a continuat munca si aici în România, prin firma sa, Media Vision Production, legata de productiile media.
Gazi Demirel vorbeste curent romaneste, dar putin stalcit, ceea ce ofera un farmec în plus.
Proiectele sale au fost multiple: emisiuni TV, seriale de televiziune, filme artistice etc.
De fapt Gazi Demirel a inceput cu afaceri, a zis sa stea departe de jurnalism.
Nu a mers bine, a zis mai bine ca se intorce la meseria lui de jurnalist.
Intamplarea a facut ca Mihai Alexandru sa ii propuna sa faca impreuna o melodie pentru Eurovision si asa a inceput aventura muzicala a turcului indragostit de Romania.
Demirel a realizat si mai multe emisiuni tv: "Fotoliul rosu" si "Gazi Show".
Acum face muzica.
Gazi Demirel spune ca muzica orientala merge foarte bine in Romania si nu numai.
Artistul canta atat in limba araba si cat si in limba turca.
. Mangalia s fost invadată de … bulgari! Prietenii din Bulgaria au vin să ofere turiștilor și localnicilor din sudul litoralului românesc a doua ediție a evenimentului numit “Bulgarian Punch”.
Spectacolul are ca temă îmbinarea elementelor dobrogene: folclor românesc și bulgar, dansuri tradiționale ale minorităților, obiceiuri prezentate în direct. Bulgaria va fi reprezentată de ansamblurile folclorice din Dobrich, Vaklino, Balchik și Gurkovo. România îi recomandă pe pensionarii din Ansamblul “Litoral” Mangalia, meglenoromânii grupului “Altona” și rușii-lipoveni din grupul vocal “Ceaika”. Alături de ei vor urca pe scena “Nopți Albe la Marea Neagră” interpreți precum Ionelia Lefterica, Antonina si Ionel Lacatus și mulți alții.
Vă așteptăm pentru încă o “Noapte Albă la Marea Neagră” la Mangalia!
Evenimentul este organizat de FanÒOmania cu sprijinul Primăriei Municipiului Mangalia, în cadrul proiectului “Nopți Albe la Marea Neagră” prin care se asigură spectacole gratuite în fiecare week-end în zona Portului Turistic Mangalia.
Sursa Text
Când spui lavandă, spui parfum. Lavanda, aurul violet. Este culoarea prin excelenţă a peisajelor din Bulgaria.
Datorita impactului sau deosebit de puternic emotional, lavanda aluneca de la natural catre cultural, in lunile iunie si iulie, cand este inflorita si intreaga lume vine sa o admire. Когато кажа., лавандула парфюм Lavender, лилаво злато. Това е цвят пар екселанс пейзажи в България. Благодарение на особено силна емоционална естествена лавандула приплъзване от културното, през юни и юли, когато целият свят идва на цъфтежа и се възхищаваме.
Festivalul Lavandei 2015 Bulgaria
Posted by MangaliaOnline on 30 Iulie 2015
Vrînd să începem viaţa Sfîntului Prooroc Ilie
Tesviteanul, văzătorul cel slăvit şi învăţătorul poporului celui
depărtat de la Dumnezeu, mustrătorul împăraţilor celor fărădelege şi
pedepsitorul proorocilor mincinoşi, minunatul făcător de minuni şi
rîvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus şi cerul i-a dat
ascultare, marelui plăcut al lui Dumnezeu, a celui ce petrece pînă acum
în trup şi va să fie, ca o înainte cuvîntare, mergător înainte la a
doua venire a lui Hristos, vom punem înainte faptele care le-a făcut el,
pentru cea mai luminoasă arătare a rîvnei lui, cu care s-a nevoit către
Domnul Dumnezeu.
De la început, popoarele lui Dumnezeu cele alese,
care se înmulţiseră în douăsprezece seminţii, după numărul celor
doisprezece fii ai lui Israil, au fost nedespărţite între dînsele, cu o
unire şi o sfătuire îndreptîndu-se, cu un povăţuitor care s-a început de
la Moise, de la Isus al lui Navi şi de la ceilalţi judecători ai lui
Israil, pînă la împăratul David şi Solomon. După Solomon a luat
împărăţia fiul său, Roboam, şi, ca un tînăr, nebăgînd în seamă sfatul
cel bun al bătrînilor celor înţelepţi, ci ascultînd sfatul cel răzvrătit
al tinerilor celor de o seamă cu dînsul, a început a asupri poporul lui
Israil, îngreunîndu-l cu diferite dăjdii şi pedepsindu-l cu bătăi şi
risipiri. Atunci cele zece seminţii ale lui Israil, desfăcîndu-se de
dînsul şi-au ales alt împărat cu numele Ieroboam. El a fost mai înainte
rob al lui Solomon, pe care împăratul vrînd să-l bată pentru oarecare
pricină, acesta a fugit în Egipt, unde a stat pînă la moartea lui
Solomon.
Apoi, s-au întors seminţiile lui Israil, ce se
despărţiseră de Roboam, fiul lui Solomon, care împărăţea în Ierusalim
numai peste două seminţii: peste seminţia lui Iuda şi peste cea a lui
Veniamin. Iar Ieroboam, robul lui Solomon, împărăţea peste zece seminţii
ale lui Israil, în cetatea Sichem cea înnoită de dînsul şi care mai pe
urmă a fost risipită. Deci, cele două seminţii care rămăseseră cu fiul
lui Solomon, Roboam, formau împărăţia lui Iuda; iar cele zece seminţii
care rămăseseră cu robul lui Solomon, Ieroboam, se numeau împărăţia lui
Israil. Deşi seminţiile lui Israil se despărţiseră în două părţi, totuşi
ele slujeau împreună unui singur Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al
pămîntului. Dar ele, neputînd să mai aibă alte biserici, decît numai pe
cea din Ierusalim zidită de Solomon, şi nici alţi preoţi, decît numai pe
cei puşi de Dumnezeu, de aceea popoarele din împărăţia lui Israil
veneau în toţi anii la Ierusalim să se închine Domnului Dumnezeu, cu
aducere de jertfe.
Ieroboam, împăratul lui Israil, văzînd aceea s-a
gîndit în sine, zicînd: "Aceste popoare, dacă vor merge totdeauna astfel
pe la Ierusalim, pentru închinare lui Dumnezeu, iarăşi se vor lipi de
împăratul lor cel dintîi - de fiul lui Solomon -, şi pe mine mă vor
ucide". Acestea gîndindu-le, căuta cum ar putea să întoarcă pe
israiliteni să nu se mai ducă în Ierusalim; şi s-a gîndit că nu poate
să-i întoarcă pe dînşii de a se mai duce la Ierusalim, dacă nu-i va
întoarce pe ei de la credinţa în Dumnezeu. Ştiind el că poporul acela
este lesne aplecat spre închinarea de idoli şi spre toată jertfa cea
fărădelege, s-a gîndit să-i depărteze pe ei de la Dumnezeu printr-un
meşteşug ca acesta:
Împăratul cel fărădelege, urmînd celor vechi şi
depărtaţi de Dumnezeu, precum făcuseră şi israilitenii cei de demult
cînd ieşiseră din Egipt, a făcut doi viţei de aur şi, chemînd la dînsul
tot poporul acela şi arătîndu-i, le-a zis: "Aceştia sînt zeii tăi,
Israile, care te-au scos din pămîntul Egiptului! Deci, nu mai umblaţi de
acum la Ierusalim, ci să vă închinaţi acestor zei". Apoi, a pus acei
viţei în diferite locuri; pe unu în Betel şi pe altul în Dan. El le-a
zidit idolilor case frumoase şi le-a rînduit în cinstea lor diferite
praznice, apoi el singur s-a făcut slujitor al lor. El a poruncit, spre
înşelarea popoarelor celor iubitoare de păcate, să săvîrşească toată
fărădelegea lîngă acei idoli în chip de viţei de aur, la necuratele lor
praznice.
Astfel, acel împărat păgîn, pentru o împărăţie
vremelnică, singur a căzut de la Dumnezeu şi pe toate cele zece seminţii
le-a întors de la Dînsul. Deci, poporul întreg se ţinea după acel
împărat şi după ceilalţi împăraţi ai lui Israil, de aceeaşi păgînătate
şi închinători de idoli, precum se deprinsese astfel de la Ieroboam. Dar
Preabunul Dumnezeu, nevrînd să părăsească pe poporul care îl părăsise
pe El şi căutînd întoarcerea lor, le-a trimis proorocii Lui cei sfinţi,
ca să le arate rătăcirea lor şi să-l sfătuiască, ca, izbăvindu-se din
cursele diavolului, să se întoarcă iarăşi la credincioasa cinstire a
Dumnezeului cel adevărat. Între alţi prooroci, care din diferite timpuri
au fost trimişi la dînşii, a fost şi acesta, despre care ne este nouă
vorba, adică Sfîntul Ilie cel mare între prooroci, despre a cărui
naştere se povestesc multe de către cei vrednici de credinţă.
Patria Sfîntului Ilie, proorocul lui Dumnezeu, a fost
ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan, care se învecinează cu
Arabia şi cu cetatea Tesvi, după care s-a numit şi Tesviteanul. El s-a
născut din seminţia lui Aaron, din tată cu numele Sovac. În timpul în
care maica sa l-a născut, Sovac, tatăl lui, a văzut nişte bărbaţi
îmbrăcaţi în haine albe, vorbind cu pruncul şi învelindu-l pe el cu foc,
băgîndu-i văpaie de foc în gură, ca să mănînce. Aceasta văzînd-o tatăl
său şi spăimîntîndu-se, s-a dus la Ierusalim şi a spus preoţilor vedenia
sa. Unul din acei preoţi, bărbat mai înainte- văzător, i-a zis: "Omule,
nu te teme de vedenia aceea pentru pruncul tău, dar să ştii că el va fi
locaş al luminii darului lui Dumnezeu şi cuvîntul lui va fi ca focul de
puternic şi de lucrător. Rîvna lui către Domnul şi viaţa lui fiind
bineplăcută lui Dumnezeu, va judeca pe Israil cu sabie şi cu foc".
Un semn ca acesta şi o mai înainte-vestire pentru
Sfîntul Ilie la naşterea lui i-a fost arătată, adică ce fel avea el să
fie, după ce va veni la vîrsta bărbatului desăvîrşit. Pruncul, crescînd,
avea înclinare către preoţie, ca unul ce era din seminţie preoţească.
Deci, punîndu-şi nădejde în Dumnezeu din tinereţe, a iubit curăţia
fecioriei şi petrecea într-însa ca un înger al lui Dumnezeu, cu sufletul
şi cu trupul. Lui îi plăcea să se îndeletnicească în dumnezeiasca
gîndire. Adeseori ieşea la linişte în locurile pustiului şi astfel mult
vorbea cu Însuşi Dumnezeu, prin rugăciunea cea fierbinte, arzînd ca un
serafim de dragoste înfocată către Dînsul. El era iubit de Dumnezeu,
pentru că Domnul iubeşte pe cei ce-L iubesc pe El. Toate cîte cerea de
la milostivirea lui Dumnezeu, le lua ca unul ce aflase înaintea Lui mult
dar.
Sfîntul Ilie, auzind şi văzînd fărădelegile ce se
făceau în poporul cel răzvrătit a lui Israil - împăraţii petrecînd în
păgînătate, judecătorii şi cei mari făcînd nedreptăţi, popoarele slujind
urîciunilor idoleşti, fără frică şi fără teamă de Dumnezeu,
tăvălindu-se în necurăţie şi aducînd pe fiii lor ca jertfă diavolilor;
iar adevăraţii cinstitori de Dumnezeu se primejduiau în strîmtorare şi
în prigonire, necăjindu-se şi dîndu-se la moarte -, îl durea foarte tare
inima şi se tînguia; pe de o parte, pentru pierderea sufletelor
omeneşti, iar pe de alta, pentru prigonirea cea cumplită împotriva
drepţilor. El se mîhnea mai vîrtos pentru necinstirile ce se făceau
adevăratului Dumnezeu de cei necredincioşi, se întrista şi se umplea de
rîvnă pentru toate cîte vedea.
Deci, mai întîi se rugă la Dumnezeu să întoarcă pe
cei păcătoşi la pocăinţă; dar, de vreme ce Dumnezeu are trebuinţă de la
cei păcătoşi de chiar voinţa lor spre bine, iar în acei oameni
împietriţi nu era deloc acea voinţă a binelui, de aceea proorocul
rîvnind foarte mult, s-a rugat lui Dumnezeu să-i pedepsească vremelnic,
ca măcar astfel să se înţelepţească. Dar, văzînd pe Domnul zăbavnic spre
pedepsire, ca pe un iubitor de oameni şi îndelung răbdător, a îndrăznit
a cere să-i poruncească lui să pedepsească pe cei călcători de lege, că
poate se vor întoarce oamenii spre pocăinţă cînd vor fi pedepsiţi de
om. Deci el nu s-a depărtat de o rugăciune ca aceea pînă ce nu a
cîştigat-o. A luat cererea aceea de la Preaînduratul Dumnezeu pentru că
El nu voia, ca un Părinte iubitor de fii, să mîhnească pe acel iubit rob
al Său, care Îi slujea Lui ca un fiu, necălcînd nici cea mai mică
poruncă a Lui; ci precum Ilie Îi era în toate ascultător, nemîhnindu-L
cîtuşi de puţin vreodată, tot aşa şi Dumnezeu îi asculta rugăciunile
lui, nemîhnindu-l pe dînsul.
Pe acea vreme împărăţea peste Israil, Ahab, împăratul
cel fărădelege, avînd scaunul său în Samaria - acel loc era atunci al
treilea scaun al împărăţiei lui Israil. Cel dintîi era în partea lui
Efrem. Al doilea, în Tere, în partea lui Manasi. Al treilea, în Samaria,
tot în partea lui Efrem. Ahab şi-a luat de soţie pe Izabela, fata lui
Ieteval, împăratul Sidonului şi a adus cu ea în Samaria pe urîciunea
acelei cetăţi, pe idolul Baal şi l-a pus în casa lui, pe care o zidise
în Samaria. Ei se închinau aceluia ca unui Dumnezeu şi tot Israilul
venea la închinarea idolului Baal. Acel împărat a mîniat pe Dumnezeul
Cel Preaînalt, mai mult decît toţi împăraţii care au fost în Israil
înaintea lui, căci a înmulţit foarte mult închinăciunea de idoli în
împărăţia sa. Deci, proorocul lui Dumnezeu Ilie, a mers la Ahab, fiind
plin de rîvnă către Dumnezeu, spre a-l mustra pentru rătăcire, că,
părăsind pe Dumnezeul lui Israil, se închina diavolilor şi pe toate
popoarele le trăgea cu sine în pierzare.
Văzînd pe împărat că nu asculta sfaturile lui,
Sfîntul Prooroc Ilie a adăugat şi fapte pe lîngă cuvinte, pedepsind pe
potrivnicul lui Dumnezeu şi pe poporul lui. El a zis: Viu este
Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israil, înaintea Căruia stau eu, că
nu va fi în anii aceştia rouă şi ploaie din cer pe pămînt, decît numai
prin cuvîntul gurii mele. Aceasta zicînd, a plecat dinaintea lui
Ahab. Deci, îndată cu cuvîntul proorocului s-a încuiat cerul şi s-a
făcut secetă şi nici o picătură de ploaie sau de rouă n-a picat de sus
pe pămînt, iar uscăciunii pămîntului a urmat nerodirea, lipsa de hrană
şi foametea poporului. Pentru că împăratul greşind singur, a venit mînia
lui Dumnezeu asupra lui şi a tuturor şi toată împărăţia se primejduia,
ca şi mai înainte pentru păcatul lui David. Proorocul lui Dumnezeu,
Ilie, aştepta să se pedepsească Ahab, împăratul lui Israil şi,
cunoscîndu-şi rătăcirea sa, să se întoarcă prin pocăinţă la Dumnezeu şi
pe popoarele cele răzvrătite să le întoarcă cu sine la calea cea
dreaptă.
După ce l-a văzut pe Ahab petrecînd în împietrire ca
pe Faraon şi că nici nu gîndea să se lase de acea păgînătate, ci mai
vîrtos mergînd în adîncul răutăţii, prigonind şi ucigînd pe cei ce
slujeau lui Dumnezeu cu dreaptă credinţă, a lungit acea pedeapsă pînă în
al doilea şi al treilea an. Atunci s-a împlinit cuvîntul Sfîntului
Prooroc Moise, întîiul văzător de Dumnezeu, care a zis către Israil: Va fi cerul deasupra capului tău de aramă şi pămîntulcel de sub tine de fier.
Pentru că, încuindu-se cerul, pămîntul nu avea umezeală, nici îşi dădea
rodul său asupra lui; pomii şi florile se vestejiseră şi toată iarba
pămîntului se uscase.
Astfel pieriseră toate roadele pămîntului, grădinile,
ţarinile şi cîmpiile se făcuseră pustii, fiindcă nu puteau nici să are,
nici să semene. Izvoarele apelor se uscaseră, rîurile erau mici şi
pîraiele secaseră, iar apele care erau mari se împuţinaseră. Tot
pămîntul rămăsese fără de apă şi uscat, încît oamenii, dobitoacele şi
păsările mureau de foame. Dar această foamete nu era numai asupra
poporului lui Israil, ci venise şi asupra ţărilor dimprejur, pentru că,
aprinzîndu-se o casă din cetate, erau în primejdie şi cele de
primprejur. Astfel, casa lui Israil atrăgînd asupra sa mînia lui
Dumnezeu, din această pricină pătimea toată lumea.
Acestea s-au făcut nu atît cu mînia lui Dumnezeu, cît
cu rîvna proorocului Ilie, pentru că Domnul, Preamilostivul iubitor de
oameni, biruindu-se de îndurările Sale şi văzînd primejdia popoarelor şi
pieirea tuturor vieţuitoarelor, voia să trimită ploaie pe pămînt; dar
se oprea, făcînd voia proorocului, care zisese: Viu va fi Domnul, că nu va pogorî ploaie sau rouă pe pămînt, decît numai prin cuvîntul gurii mele. Zicînd
acestea, el era cuprins după Dumnezeu cu atîta rîvnă, încît nu se cruţa
nici pe sine; căci ştia că, dacă va lipsi hrana de pe pămînt, atunci şi
el va răbda aceeaşi foamete ca şi celelalte popoare. Însă nu se
îngrijea de aceasta, mai bine voia să moară de foame decît să miluiască
pe păcătoşii care nu se pocăiau şi erau ca nişte vrăjmaşi ai lui
Dumnezeu.
Dar Domnul cel milostiv, a trimis pe prooroc într-un loc deosebit, depărtat de oameni, zicîndu-i: Du-te
spre răsărit şi ascunde-te la pîrîul Cherit cel de lîngă Iordan. Acolo
vei bea apă din pîrîu, iar corbilor le-am poruncit să te hrănească.
Domnul a făcut aceasta, pe de o parte, ca să păzească pe prooroc de
mîinile ucigaşe ale Izabelei, iar pe de altă parte, că nu voia să-l
omoare cu foamea, ci să-l aducă în umilinţă pentru popoarele care se
topeau şi mureau de foame şi sete, prin chipul corbilor şi al rîului
Cherit. Firea corbilor este mult mai mîncătoare de cărnuri decît a altor
păsări şi nu se milostivesc nu numai spre oameni, dar nici spre puii
lor; căci cum fac pui, îndată îi părăsesc să moară de foame, zburînd
aiurea.
Dar purtarea de grijă a lui Dumnezeu îi hrăneşte,
trimiţîndu-le în gură muşte din văzduh. Deci, corbii, zburînd în toate
zilele la prooroc, după porunca lui Dumnezeu, îi aduceau hrană:
dimineaţa pîine, iar seara carne. Dumnezeu, orînduind aceasta, părea
că-i grăieşte cu vorbe tainice în inima lui: "Vezi, cum corbii, care
sînt sălbatici, lacomi, mîncăcioşi, urîtori de pui, se ostenesc pentru
hrănirea ta? Ei singuri, fiind flămînzi, îţi aduc ţie de mîncare; iar
tu, fiind om, nu te milostiveşti spre oameni. Tu nu voieşti să omori
numai pe oameni, ci şi dobitoacele şi păsările!" Asemenea, cînd
proorocul a văzut după cîteva zile şi rîul secat, Dumnezeu a zis către
dînsul: "Acum este vremea de a milui făptura cea muncită şi a trimite
ploaie spre dînsa, ca să nu mori nici tu de sete". Însă rîvnitorul lui
Dumnezeu se întărea, rugîndu-se lui Dumnezeu dimpotrivă, ca să nu fie
ploaie, pînă ce nu se vor pedepsi cei neînvăţaţi şi se vor pierde de pe
pămînt vrăjmaşii lui Dumnezeu.
Deci, Domnul, plecînd cu înţelepciune spre milă pe
robul Său, l-a trimis în Sarepta Sidonului, care nu era sub stăpînirea
împăratului lui Israil, la o femeie văduvă şi săracă, ca să se gîndească
în sine cîtă primejdie a adus nu numai asupra oamenilor bogaţi şi
însuraţi, dar şi asupra văduvelor sărace, cărora, nu numai în vreme de
foamete, ci şi în îndestulare şi belşug, de multe ori le lipseşte hrana
zilnică. Proorocul, ducîndu-se la porţile acelei cetăţi, a văzut acolo o
văduvă adunînd lemne, nu mai mult decît două despicături; dar nu avea
nici făină în vas, decît numai un pumn şi într-un ulcior o picătură de
untdelemn. El, fiind flămînd, a cerut de la dînsa o bucată de pîine. Ea,
spunîndu-i despre sărăcia cea mare, i-a zis şi aceasta, că din acel
pumn de făină trebuie să gătească masa cea mai de pe urmă pentru ea şi
pentru copilul ei, iar după aceea să moară de foame.
Omul lui Dumnezeu putea şi prin aceea să se umilească
şi să-i fie milă de toate văduvele cele sărace, care se topeau de
foame, dar rîvna cea mare din el către Dumnezeu biruia pe toate,
neîngrijindu-se de făptura care pierea, voind numai să preamărească pe
Făcătorul şi să arate în toată partea cea de sub cer tăria cea
atotputernică a Aceluia. El, avînd de la Dumnezeu darul facerii de
minuni, după măsura credinţei sale, a înmulţit cu îndestulare făina şi
untdelemnul în casa văduvei. Astfel au fost hrăniţi de dînsul pînă ce a
trecut vremea de foamete. El a înviat cu rugăciunea sa pe fiul ei care
murise, prin suflarea de trei ori asupra lui. Despre acest lucru se
citeşte în dumnezeiasca Scriptură şi se povesteşte că numele lui era
Ionă, care, venind în vîrstă, s-a învrednicit de darul proorocesc. El a
fost trimis de Dumnezeu să propovăduiasca pocăinţă în cetatea Ninive şi,
fiind înghiţit de un chit, a ieşit din el după trei zile. Aceasta a
închipuit în sine Învierea lui Hristos cea de a treia zi, precum se
povesteşte pe larg în prooroceasca lui carte şi în viaţa lui.
După trecerea celor trei ani de neplouare şi de
foamete, preabunul Dumnezeu, văzînd zidirea sa că se topise desăvîrşit
de foame, s-a pornit spre milostivire şi a zis către robul Său Ilie:
"Du-te şi te arată lui Ahab, pentru că voiesc să miluiesc lucrul
mîinilor mele, să dau ploaie şi să adăp pămîntul cel uscat prin cuvîntul
gurii tale, ca să-l fac aducător de roade; căci acum şi Ahab se pleacă
spre pocăinţă şi te caută, voind să te asculte la ceea ce-i vei
porunci". Plecînd Proorocul Ilie din Sarepta Sidonului, s-a dus în
Samaria, cetatea împărăţiei lui Israil.
Împăratul Ahab avea un iconom cu numele Obadia,
bărbat temător de Dumnezeu, slujind cu credinţă aceluia. El ascunsese de
sabia Izabelei o sută de prooroci ai Domnului, în două peşteri, cîte
cincizeci într-una şi îi hrănea cu pîine şi cu apă. Pe acest iconom al
său, chemîndu-l împăratul Ahab la sine mai înainte de venirea lui Ilie
la dînsul, l-a trimis să caute iarbă uscată pe la pîraiele apelor,
pentru hrănirea puţinilor cai ce rămăseseră şi a celorlalte dobitoace.
Cînd Obadia a ieşit din cetate, a întîmpinat pe Sfîntul Prooroc Ilie şi i
s-a închinat pînă la pămînt, apoi i-a spus că Ahab l-a căutat cu
dinadinsul prin toată împărăţia sa. Sfîntul Ilie a zis către Obadia: Du-te şi spune Stăpînului tău că vin la dînsul. Obadia se lepăda, zicînd: Mă
tem că, dacă voi pleca de lîngă tine, Duhul Domnului să nu te răpească
în altă parte şi mă voi face mincinos înaintea stăpînului meu, care, mîniindu-se,mă va ucide. Sfîntul Ilie i-a zis: Viu este Domnul puterilor, Căruia îi stau înainte, că astăzi mă voi arăta lui Ahab.
Deci, Obadia, ducîndu-se, a spus împăratului toate acestea, iar el,
grăbindu-se, a ieşit în întîmpinarea omului lui Dumnezeu şi cînd l-a
văzut, îndată, din răutatea pe care o avea în sine, a îndrăznit a zice
către dînsul un cuvînt aspru ca acesta: Oare tu eşti cel ce răzvrăteşti pe Israil? Iar proorocul lui Dumnezeu i-a răspuns împotrivă fără frică: Nu
eu răzvrătesc pe Israil, ci tu şi casa tatălui tău; căci aţi părăsit pe
Dumnezeul vostru şi v-aţi aplecat necuratului idol Baal.
Dar proorocul, ca cel ce avea în sine puterea
dumnezeiescului ajutor, a început a porunci împăratului cu stăpînire,
zicîndu-i: "Acum, trimiţînd, adună la mine în muntele Carmelului, pe
toate cele zece seminţii ale lui Israil şi să aduci fără de ruşine pe
cei patru sute şi cincizeci de prooroci ai lui Baal. Asemenea să aduci
şi pe ceilalţi patru sute şi cincizeci de prooroci, care jertfesc în
munţii cei înalţi şi în prăpăstii, la alţi necuraţi idoli care cu toţii
mănîncă din masa Isabelei. Toţi aceia să se întrebe cu mine despre
Dumnezeu şi vom vedea care este Dumnezeul cel adevărat".
Împăratul, trimiţînd în pămîntul lui Israil, a adunat
în muntele Carmelului pe toţi proorocii cei mincinoşi, împreună cu
slugile lor şi cu mult popor şi însuşi Ilie rîvnitorul către Dumnezeu a
mers acolo. Stînd el înaintea tuturor, a zis către împărat şi către tot
poporul lui Israil: Pînă cînd veţi şchiopăta voi de amîndouă gleznele voastre?Dacă
Dumnezeu, Care v-a scos pe voi din pămîntul Egiptului, este Dumnezeu,
apoi pentru ce nu mergeţi în urma Lui? Iar dacă Baal este zeul vostru,
apoi mergeţi după el. La aceste cuvinte ale lui, poporul tăcea şi
nici nu putea răspunde ceva; căci toţi cîţi erau israiliteni, erau
mustraţi de conştiinţă pentru rătăcirea lor. Proorocul le-a zis: "Iată
acum, ca să cunoaşteţi pe adevăratul Dumnezeu, faceţi ceea ce vă voi
porunci. Mă vedeţi pe mine proorocul Domnului, rămas singur în tot
Israilul, iar pe toţi ceilalţi i-aţi ucis. Vedeţi aici şi pe proorocii
lui Baal, cei atît de mulţi; deci, aduceţi-ne nouă doi viţei spre
jertfe, mie unul, iar slujitorilor lui Baal, altul, şi să nu ne daţi
foc. Drept aceea, peste a cărui jertfă va cădea focul din cer şi o va
arde, al aceluia este adevăratul Dumnezeu şi toţi să vă închinaţi acelui
Dumnezeu, iar potrivnicii să se dea morţii".
Poporul, auzind aceasta, a lăudat judecata
proorocului lui Dumnezeu şi au zis: "Aşa să fie! Bun este cuvîntul
acesta". Deci, fiind aduşi amîndoi viţeii în mijlocul soborului, Sfîntul
Ilie a zis către proorocii cei fără de ruşine ai lui Baal: "Alegeţi-vă
un viţel şi aduceţi-l întîi voi jertfă, de vreme ce voi sînteţi mai
mulţi, iar eu sînt singur, deci, voi face pe urmă. Şi punînd viţelul pe
lemne, să nu aprindeţi focul, ci să vă rugaţi către zeul vostru Baal, ca
să vă trimită foc din cer şi să vă ardă jertfa". Proorocii lui Baal au
făcut aşa. Ei, aruncînd sorţi, şi-au luat un viţel, apoi, punînd lemne
multe, au junghiat viţelul, l-au tăiat în bucăţi, l-au pus pe altar şi
au început a se ruga către Baal, zeul lor, ca să le trimită foc spre
jertfa lor. Ei au chemat numele aceluia de dimineaţă pînă la amiază,
strigînd: "Ascultă-ne, Baale, ascultă-ne pe noi!" Dar nu era nici glas,
nici ascultare şi toţi alergau împreună împrejurul jertfelnicului lor.
Dar cînd a venit la amiază Ilie, proorocul lui Dumnezeu, îi batjocorea şi le zicea: Strigaţi
cu glas mare ca să vă audă zeul vostru, de vreme ce acum are poate altă
îndeletnicire; poate face altceva sau vorbeşte cu alţii sau
benchetuieşte sau doarme. Deci, strigaţi cu glas mare, ca să-l
deşteptaţi! Proorocii cei mincinoşi strigau tare şi se crestau cu
cuţitele, după obiceiul lor; iar unii se băteau cu bicele pînă la
ţîşnirea sîngelui lor.
Apropiindu-se seara şi popii cei fără de ruşine nesporind nimic, Sfîntul Ilie Tesviteanul le-a zis: Tăceţi de acum şi încetaţi căci a sosit vremea jertfei mele. Proorocii lui Baal au încetat, dar Ilie a zis către popor: Apropiaţi-vă de mine!
Toate popoarele s-au apropiat de dînsul şi a luat douăsprezece pietre,
după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israil, le-a pus pe
altarul Domnului, apoi, tăind viţelul în bucăţi, l-a pus pe lemne, a
săpat groapă împrejurul altarului şi a poruncit popoarelor ca, luînd
patru vase de apă, să toarne apa pe jertfă şi pe lemne, şi au făcut aşa.
Apoi el le-a zis: "Turnaţi al doilea rînd!" şi au turnat. Apoi le-a mai
zis: "Turnaţi al treilea rînd!" şi au turnat. Apa a udat toate cele ce
erau pe altar şi a străbătut şi împrejurul altarului, încît groapa s-a
umplut cu apă.
Atunci Sfîntul Ilie, privind către cer, a strigat către Dumnezeu: Doamne,
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob, ascultă-mă pe mine,
robul Tău, şi trimite foc peste această jertfă, ca astăzi să cunoască
toate aceste popoare, că Tu singur eşti Dumnezeul lui Israil şi eu robul
tău şi Ţie ţi-am înălţat această jertfă. Ascultă-mă pe mine, Doamne,
ascultă-mă cu foc, pentru ca să se întoarcă inimile acestor popoare în
urma Ta. Şi a căzut foc din cer de la Domnul şi a mistuit toate
jertfele cele întregi, lemnele, pietrele, ţărîna şi apa care erau în
groapă. Popoarele, văzînd aceasta, au căzut cu feţele la pămînt,
strigînd: "Cu adevărat Acesta este Unul Dumnezeu şi nu este altul afară
de El." Sfîntul Ilie le-a zis: Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul dintr-înşii.
Oamenii au prins pe toţi proorocii mincinoşi şi Sfîntul Ilie i-a dus la
rîul Chişon, care curgea şi acolo i-a junghiat cu mîna sa; iar
necuratele lor stîrvuri le-a aruncat în apă, ca să nu se spurce pămîntul
cu ele, nici să se vatăme văzduhul de mirosul lor.
După aceasta, Sfîntul Ilie a zis către împăratul Ahab
ca degrabă să mănînce şi să bea, să înhame caii la caretă şi să plece
în cale, pentru că o să se coboare ploaie mare şi o să-i ude pe toţi.
Deci, Ahab şezînd să mănînce şi să bea, Sfîntul Ilie s-a suit în muntele
Carmelului şi, plecîndu-se la pămînt, şi-a pus faţa între genunchii săi
şi s-a rugat lui Dumnezeu să trimită ploaie pe pămînt şi îndată cu
rugăciunea lui, ca şi cu o cheie, s-a deschis cerul şi s-a coborît o
ploaie mare, încît a udat pe toţi şi pămîntul cel însetat l-a adăpat din
destul. Atunci împăratul Ahab, cunoscînd rătăcirea sa, plîngea pentru
păcatele sale, mergînd pe cale spre Samaria. Sfîntul Ilie, încingîndu-şi
mijlocul, a alergat pe jos înaintea lui Ahab, bucurîndu-se în Domnul
său.
Împărăteasa Izabela, soţia lui Ahab, înştiinţîndu-se
de toate acestea, s-a umplut de iuţime şi de mînie pentru pierderea
proorocilor săi celor fără de ruşine şi a trimis la Sfîntul Ilie,
jurîndu-se pe zeii săi, că a doua zi, în ce ceas a ucis el proorocii lui
Baal, în acelaşi ceas îl va ucide şi ea. Sfîntul Ilie s-a temut de
moarte, ca un om supus neputinţei firii omeneşti, după ceea ce s-a zis:
"Ilie era asemenea om pătimaş!" Şi a fugit de frica Izabelei în
Beer-Şeba, pămîntul Iudeei, şi s-a dus în pustie. Într-o zi a stat să se
odihnească sub un arbore şi, fiind mîhnit, se ruga lui Dumnezeu de
moarte, zicînd: "Doamne, destul am trăit pe pămînt pînă acum, ia acum de
la mine sufletul meu.Oare eu sînt mai bun decît părinţii mei?"
Aceasta a grăit-o proorocul, nu că era supărat de acea prigonire, ci ca
un rîvnitor al lui Dumnezeu, care nu suferea răutăţile omeneşti,
necinstirea lui Dumnezeu şi hulirea Preasfîntului Său nume. Lui îi era
mai uşoară moartea, decît să audă şi să vadă oamenii cei fărădelege,
defăimînd şi lepădînd pe Dumnezeu, Ziditorul lor.
Astfel rugîndu-se, s-a culcat şi a adormit sub copacul acela, cînd iată, îngerul Domnului s-a atins de el, zicîndu-i: Scoală-te şi mănîncă.
Deşteptîndu-se Ilie, a văzut la căpătîiul său o azimă caldă şi un
ulcior cu apă. Deci, sculîndu-se, a mîncat şi a băut şi apoi iarăşi a
adormit. Atunci îngerul s-a atins a doua oară de el, zicînd: Scoală şi mănîncă, căci calea îţi este depărtată!
Deci, sculîndu-se el, a mîncat şi a băut. El, întărindu-se bine, a mers
patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, pînă la muntele Horeb. Acolo a
locuit singur în peşteră, vorbind mai întîi cu îngerul, după aceea cu
Dumnezeu singur, Care i S-a arătat în vînt subţire, suflînd cu linişte
prin văzduh luminos. Cînd Domnul se apropia de dînsul, mergeau înainte
cele mai înfricoşate semne ale venirii Lui. La început era un vifor
mare, care răsturna dealurile şi sfărîma pietrele; după aceea venea foc,
dar nu venea încă Domnul în foc, iar după foc venea un glas de lumină
subţire şi acolo era Domnul.
Cînd Ilie a auzit de venirea Domnului, şi-a acoperit
faţa cu cojocul lui şi, ieşind, stătea înaintea peşterii. Cînd a auzit
pe Domnul grăind către dînsul: "Ce faci aici, Ilie?" El a răspuns:
"Rîvnesc după Tine, Doamne, Atotţiitorule, că fiii lui Israil au părăsit
legea Ta, altarele Tale le-au risipit, pe prooroci i-au tăiat cu sabia
şi am rămas numai eu singur; deci, acum caută şi sufletul meu să mi-l
ia". Domnul, mîngîindu-l pe el din necaz, i-a spus că nu tot poporul lui
Israil s-a depărtat de la Dînsul; ci mai are ascunşi dintre robii Săi
încă şapte mii, care nu şi-au plecat genunchii zeului Baal. După aceea,
i-a vestit însă şi pierderea lui Ahab şi a Izabelei împreună cu toată
casa lor, care avea să fie cît de curînd; apoi a poruncit Domnul ca, pe
un oarecare bărbat vestit cu numele Iu, să-l numească la împărăţia lui
Israil, ca unul ce are să piardă toată seminţia lui Ahab. Domnul a mai
poruncit ca pe Elisei să-l ungă prooroc. Astfel, Dumnezeu, mîngîind pe
robul Său, S-a dus de la dînsul.
Proorocul Ilie, plăcutul lui Dumnezeu, după porunca
Domnului ducîndu-se de acolo, a găsit pe Elisei, fiul lui Safat, arînd
pămîntul cu douăsprezece perechi de boi şi, după ce şi-a pus cojocul,
i-a spus voia Domnului şi l-a numit pe el prooroc. După aceasta, Elisei a
zis către dînsul: "Rogu-mă ţie, lasă-mă puţin timp să sărut pe tatăl şi
pe maica mea şi apoi voi merge după tine". Sfîntul Ilie neoprindu-l,
Elisei s-a dus de a sărutat pe tatăl şi pe maica sa şi, înjunghiind o
pereche de boi, cu care el singur ara, a dat ospăţ vecinilor şi
casnicilor săi; apoi a plecat după Sfîntul Ilie, fiindu-i lui slugă şi
ucenic şi urmîndu-i în tot locul. În acel timp, împăratul Ahab, fiind
stăpînit de Izabela, nelegiuita lui soţie, spre cele mai dinainte
răutăţi ale ei, a făcut altă fărădelege în acest fel.
Un oarecare israilitean, anume Navute (Nabot), avea o vie în Samaria, lîngă aria împăratului Ahab. Acesta a zis către Navute: Dă-mi
mie via ta, ca să fac o grădină de verdeţuri, pentru că este aproape de
casa mea; iar eu îţi voi da ţie altă vie mai bună decît acesta. De
nu-ţi va fi cu plăcere, atunci îţi voi da argint pe ea. Navute a
răspuns: Să nu-mi fie mie acesta de la Domnul Dumnezeul meu, ca să-ţi
dau eu ţie moştenirea părinţilor mei. Auzind aceasta Ahab, s-a
întors la casa sa tulburat şi deznădăjduit de cuvintele lui Navute şi de
necaz n-a mîncat deloc. Atunci Izabela, înştiinţîndu-se de cauza
mîhnirii lui, a rîs de dînsul şi a zis: "Oare în acest fel este
stăpînirea ta, împărate al lui Israil? Tu nu eşti puternic asupra unui
om, să faci după voia ta? Nu mai fi mîhnit şi mănîncă pîine; apoi mai
aşteaptă puţin că eu singură îţi voi da în mîini via lui Navute".
Aceasta zicînd, a dat poruncă în numele împăratului
la mai- marii cetăţilor lui Israil şi a pecetluit-o cu pecetea
împărătească. Într-însa a scris ca să pună asupra lui Navute o pricină
nedreaptă, ca şi cum ar fi vorbit rău de Dumnezeu şi de împărat; apoi,
punînd în faţă martori mincinoşi, l-au ucis cu pietre afară din cetate.
Astfel s-a săvîrşit acea nedreaptă ucidere, din porunca celor
fărădelege. Murind nevinovatul Navute, Izabela a zis către Ahab: "Acum
moşteneşte via lui Navute fără de argint, pentru că el s-a dus dintre
cei vii". Ahab, auzind de uciderea lui Navute, s-a mîhnit puţin, apoi
s-a dus să ia via; dar pe drum a fost întîmpinat, din porunca lui
Dumnezeu, de Sfîntul Prooroc Ilie. Acesta a zis către dînsul: "Deoarece
ai ucis cu nedreptate pe Navute cel nevinovat şi i-ai răpit viaţa lui,
pentru aceasta zice Domnul: "În locul în care au lins cîinii sîngele lui
Navute, tot în acel loc şi sîngele tău îl vor linge cîinii. Asemenea şi
pe femeia ta, Izabela, o vor mînca cîinii şi toată casa ta se va
pierde".
Ahab, auzind cuvintele acestea, a plîns şi, lepădînd
hainele sale împărăteşti, s-a îmbrăcat în sac şi a postit. Atît a putut
de mult acea pocăinţă a lui înaintea lui Dumnezeu, încît acea vremelnică
pedeapsă a luat-o de pe casa lui şi a amînat moartea sa, pentru că
Domnul a zis către proorocul Său Ilie: "De vreme ce Ahab s-a smerit,
pentru aceasta în zilele lui nu voi aduce rele asupra casei lui". După
aceasta, Ahab a mai vieţuit trei ani şi apoi a fost ucis în război. El a
fost adus în Samaria cu careta lui, iar sîngele care cursese l-au lins
cîinii, după cuvîntul proorocului lui Dumnezeu. Asemenea şi cele
proorocite despre Izabela şi despre toată casa lui Ahab, s-au împlinit
toate la vremea lor, după răpirea Sfîntului Ilie.
După moartea lui Ahab, a împărăţit în locul lui fiul
său, Ohozie; dar precum a fost moştenitor la scaunul tatălui său, tot
aşa a fost şi al păgînătăţii. Deci, ascultînd pe Izabela, ticăloasa sa
mamă, a slujit cu jertfe şi cu închinăciune necuratului Baal şi a mîniat
foarte tare pe Domnul Dumnezeul lui Israil, iar din întîmplare, a căzut
de pe fereastra foişorului său şi s-a îmbolnăvit. Atunci a trimis soli
la zeul Baal, mai bine zis la diavolul care locuia în acel idol. El
dădea răspunsuri mincinoase la cei ce-l întrebau despre sănătatea sa,
adică dacă se va scula din pat.
Trimişii lui Ohozie ducîndu-se la Baal, i-a
întîmpinat în cale proorocul lui Dumnezeu Ilie, din porunca Domnului, şi
a zis către dînşii: Oare nu este Dumnezeu din Israil de vă duceţi să
întrebaţi pe întinatul Baal? Deci, întoarceţi-vă şi spuneţi
împăratului, care v-a trimis: Domnul zice astfel: "Nu te vei mai scula
de pe patul pe care te-ai culcat, ci pe el vei muri". Ei,
întorcîndu-se, au spus aceste cuvinte împăratului cel bolnav. Împăratul
i-a întrebat: "Ce fel de om era acela care a spus aceste cuvinte?" Ei au
răspuns: "Era păros şi încins cu o curea peste mijloc". Împăratul a
zis: "Acela a fost Ilie Tesviteanul".
Apoi a trimis pe un ostaş al său, mai mare peste 50,
ca să prindă pe Ilie şi să-l aducă la dînsul. Ducîndu-se, l-au găsit în
muntele Carmelului, pentru că acolo obişnuia a petrece mai mult.
Mai-marele acela, văzîndu-l şezînd în vîrful muntelui, a zis către
dînsul: "Omul lui Dumnezeu, împăratul îţi porunceşte să te pogori de
aici şi să mergi la dînsul". Sfîntul Ilie a răspuns: "Dacă sînt om al
lui Dumnezeu, atunci să se pogoare foc din cer să te mistuie pe tine şi
pe cei cincizeci de oameni ai tăi". Atunci a căzut îndată foc din cer şi
i-a prefăcut pe toţi în cenuşă. Apoi, împăratul a trimis pe un alt
ostaş, tot cu 50 de bărbaţi, şi acelora li s-a făcut acelaşi lucru;
căci, căzînd foc din cer, i-a mistuit. Împăratul a trimis şi pe al
treilea mai mare peste 50 de bărbaţi.
Acela, ştiind ce au pătimit trimişii cei mai dinainte
de el, s-a dus la Sfîntul Ilie cu frică şi cu smerenie şi, plecîndu-se
înaintea lui, l-a rugat, zicînd: "Omule al lui Dumnezeu, sufletul meu
este gata înaintea ta, cum şi sufletele acestor robi care sînt cu mine,
miluieşte-ne pe noi, care n-am venit de voia noastră, ci trimişi; deci,
nu ne pierde cu foc, ca pe cei trimişi mai înainte de noi". Proorocul a
iertat pe cei ce veniseră cu smerenie, iar pe cei ce veniseră cu mîndrie
şi cu stăpînire şi voiau să-l ducă ca pe un rob, nu i-a cruţat. Deci,
Sfîntul Ilie a luat porunca Domnului, ca să meargă la împărat fără
temere cu rîndul al treilea şi să-i zică aceleaşi cuvinte, care le
zisese mai înainte.
Sculîndu-se omul lui Dumnezeu, a mers cu cel mai mare
peste cei 50 şi cu oamenii lui şi, ajungînd la împărat, a zis către
dînsul: Aşa grăieşte Domnul; deoarece ai trimis la Baal să întrebe
despre viaţa ta, ca şi cum n-ar fi fost Dumnezeu în Israil, pe care ai
fi putut să-L întrebi, pentru aceea nu te vei scula de pe patul pe care
zaci, ci vei muri. Astfel a murit Ohozie, după cuvîntul Domnului cel
grăit prin gura proorocului. După Ohozie, împărăţia lui Israil a luat-o
Ioram, fratele lui, deoarece Ohozie n-a avut fiu. În vremea lui Ioram,
s-a sfîrşit casa lui Ahab, pierzîndu-se de mînia dumnezeiască, în zilele
Sfîntului Prooroc Elisei, precum se scrie în viaţa lui.
Cînd s-a apropiat vremea în care voia Domnul să ia pe
Ilie la sine viu cu trupul, Ilie şi Elisei mergeau de la Galgal, o
cetate care se numea astfel, la cetatea Betel. El, văzînd cu
dumnezeiască descoperire răpirea lui, care i se apropiase, voia să ia pe
Elisei în Galgal, tăinuind înaintea lui, cu smerită cugetare,
preamărirea ce era să i se facă de Dumnezeu, şi a zis către Elisei: Tu să şezi aici, că pe mine m-a trimis Domnul pînă la Betel. Sfîntul Elisei, ştiind asemenea din dumnezeiasca descoperire ceea ce era să fie, i-a răspuns: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi lăsa. Deci, ei au mers amîndoi pînă la Betel. Fiii proorocilor care locuiau în Betel, apropiindu-se deosebi de Elisei, i-au zis:"Tu ştii că Domnul va lua pe stăpînul tău de la tine?" Elisei a răspuns: Ştiu, dar tăceţi. După aceasta Sfîntul Ilie a zis către Elisei: Tu şezi aici, că pe mine m-a trimis Domnul la Iordan. Elisei a răspuns: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi lăsa; deci, amîndoi au mers la Ierihon.
Apropiindu-se de Elisei, fiii proorocilor din Ierihon i-au zis: Ştii că Domnul va lua astăzi de la tine pe stăpînul tău pe deasupra capului? Elisei a răspuns: Ştiu, dar tăceţi. Sfîntul Ilie a zis către Elisei: Şezi aici, că Domnul m-a trimis la Iordan. Elisei a zis: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu mă voi depărta de tine.
Şi au mers amîndoi, iar 50 de bărbaţi din fiii proorocilor s-au dus în
urma lor, de departe. Cînd amîndoi sfinţii prooroci au ajuns la Iordan,
Ilie a luat cojocul său şi, învîrtindu-l, a lovit apa cu dînsul şi s-a
despărţit în două; apoi au trecut amîndoi ca pe uscat. După ce au trecut
ei Iordanul, Ilie a zis către Elisei: Cere de la mine ce vrei, mai înainte de a fi luat de la tine. Elisei a zis: Cer ca darul din tine să fie îndoit în mine. Ilie i-a zis:
Greu lucru ai cerut; însă, dacă mă vei vedea cînd voi fi luat de la
tine, ţi se va împlini cererea; iar de nu mă vei vedea, nu ţi se va
împlini cererea.
Pe cînd mergeau ei şi grăiau, deodată s-a arătat
între amîn-doi un car cu cai de foc şi Ilie s-a luat spre cer. Elisei
privea şi striga: "Părinte, părinte, carul şi caii lui Israil", ca şi
cum ar zice: "O, părinte, tu ai fost toată puterea lui Israil, care mai
mult cu rugăciunea şi cu rîvna ta ai ajutat împărăţia lui Israil, decît
multă mulţime de viteji şi de ostaşi înarmaţi", şi nu l-a mai văzut.
Elisei s-a apucat de hainele sale şi le-a rupt tînguindu-se. Atunci a
căzut de sus cojocul lui Ilie, lăsat peste dînsul şi, luîndu-l, a stat
pe ţărmurile Iordanului; deci, despărţind cu el apa ca şi Ilie, a trecut
pe uscat; şi astfel s-a făcut moştenitor darului care lucra în
învăţătorul lui.
Sfîntul Ilie, proorocul lui Dumnezeu, fiind luat cu
trupul în carul cel de foc, pînă acum este viu în trup, păzindu-se de
Dumnezeu în locaşurile cereşti. El a fost văzut în Tabor de cei trei
Sfinţi Apostoli în vremea Schimbării la Faţă a Domnului şi iar se va
vedea de oamenii cei muritori trupeşte, înaintea venirii a doua pe
pămînt a Domnului şi cel ce mai înainte a scăpat de sabia Izabelei, va
pătimi în acel timp de sabia lui Antihrist, împreună cu Enoh şi cu Ioan.
De atunci încolo se va învrednici de mare cinste nu numai ca prooroc,
dar ca şi mucenic în ceata sfinţilor, de la dreptul dătător de plată
Dumnezeu, Cel Unul în trei feţe, Tatăl, Fiul şi Sfîntul Duh, Căruia se
cuvine cinstea şi slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Miky dimostra di fortune suo nell DNA vocazione dell'artista, gia 'musica da bambino Amavia to me più di tutto Amavia scales ...
All'età quattro anni di luce con and metteva to sue them insegnanti, che gli assegnavano Nelle recite it ruolo di semper cantante e questo gia 'lo gratificava rendendolo Felice.
Miky arrendersi Senza COSI riprende "a soiree tariff tricks esibizioni fans ed living coltivando consensus molti e che lo sostengono, andare ad semper e lo spingono PIU 'Avanti. Arriva mow "the first Produzione discography sua" Sogno & Realta "il suo primo cd che gli permette di Salto di Vasto our fare QUALITA 'e di arrivare attraverso them pubblico UN radio ad PIU'.
Maria Mădălina Lupu este câștigătoarea Trofeului "Festivalul Tinereții", Ediția a XI-a, desfășurat la Mangalia.
Tânăra concurentă vine din comuna Tigveni, județul Argeș. Este elevă în anul doi a Școlii populare de Arte, din Pitești. Studiază sub îndrumarea domnului profesor Ionuț Cîrstea, fost ucenic al marelui maestru Gheorghe Zamfir.
Maria a cucerit publicul și juriul cu vocea deosebită, dar a fost o surpriză cu atât mai impresionantă, cu cât interpretării vocale, i s-au alăturat și interpretarea instrumentală. Copila cântă la cinci instrumente de suflat tradiționale: nai, fluiere, cimpoi, ocarină și caval, dar cel mai drag inimii ei, îi este naiul.
Frumoasă și talentată, Maria are sufletul împodobit și de o modestie deosebită. Imediat după câștigarea trofeului, primele cuvinte ale micuței au fost : "Mă simnt foarte bine dar nu vreau să-mi intre la cap, să mă mândresc prea mult cu acest premiu. Voi continua să lucrez, să fac totul din ce în ce mai bine."
Înclinația spre muzica populară și dragostea față de tot ce înseamnă tradiție îi sunt sădite de părinți, tatăl mărturisind într-un interviu telefonic, că întreaga familie iubește tradiția românească, folclorul și portul tradițional și de aceea şi-au îndrumat copila pe acest drum, cu atât mai mult cu cât au simțit sămânța talentului în fiica lor. "Suntem foarte mândri de trofeul câștigat. Este o răsplată meritată de Maria, care muncește zilnic, exersând la fiecare instrument în parte, dorind să se desăvârșească în cunoașterea acestora", ne-a mai spus tatăl tinerei câștigătoare.
Felicitări familiei pentru creșterea deosebită dată acestui mugur românesc!
Felicitări cadrelor didactice care îi călăuzesc talentul și desigur, felicitări ție, Maria Mădălina pentru munca depusă și talentul tău!
Suntem siguri că vom mai auzi de numele tău!Articol de Cristina Matei
Evenimentul este organizat de Asociatia Culturala Daria’S si FanOmania in parteneriat cu Primaria Municipiului Mangalia si Consiliul Local Mangalia. Perioada:sectiunea folclor 22-28 iunie/ muzica usoara 29 iunie - 5 iulie 2015.
Categorii:
Sectiunea muzica usoara 6 - 9 ani, 10 -14 ani si 15 - 25 ani
Sectiunea folclor 6 – 9 ani, 10 – 14 ani, 15 – 20 ani, 21 - 35 ani. In cadrul festivalului avem o seara speciala pentru rapsozi si solisti fara limita de varsta si ansambluri artistice!
Moţii din Câmpia Careiului au cucerit publicul de pe Litoral
Obiceiurile si tradiţiile nealterate ale moţilor din C’âmpia Careiului au cucerit publicul Festivalului Tinereţii de la Mangalia, secţiunea folclor.Miercuri,24 iunie 2015, de la ora 20,00, şezătoarea tradiţională prezentată de membrii Asociaţiunii ASTRA Carei, Nepoţii Iancului Marna şi Asociaţia Colonia Moţilor Ianculeşti a evoluat în deschiderea Festivalului de la Mangalia.După prezentarea momentului de către preşedinta Asociaţiunii ASTRA Carei , Daniela Ciută, tulnicăresele din Ianculeşti au dat glas chemărilor ancestrale specifice fiecărei activităţi din comunitatea respectivă.
Posted by MangaliaOnline on 25 Iunie 2015
La startul ediţiei din acest an s-au înscris aproximativ 400 de sportivi veniţi special din mai multe zone ale ţării pentru fi prezenţi la No Stress Triathlon. Probele competiţiei s-au dovedit a fi destul de dificile, proba de înot fiind înlocuită de ture suplimentare de alergare, din cauza condiţiilor meteo. Toţi participanţii la concurs au parcurs traseele stabilite de organizatori, ajungând la linia de sosire fără incidente. “La ediţia din acest an a fost ceva mai greu, deoarece vremea nu a fost tocmai prielnică, iar vântul puternic ne-a încetinit puţin viteza. Cu toate acestea, mă bucur că am avut prilejul să particip la un asemenea maraton sportiv şi îi invit, cu această ocazie, pe toţi pasionaţii de sport să vină să facă mişcare alături de noi şi la ediţiile viitoare”, a declarat primarul Radu Cristian. La triatlonul de la Olimp au participat sportivi profesionişti precum: multiplul campion național la duatlon și triatlon la proba olimpică, Ciprian Bălănescu, Sorin Boriceanu, fost campion naţional în 2012, Alex Ciocan, cel mai bun ciclist al ţării şi Daniel Atilla, multiplu medaliat la concursurile de profil, precum şi alţi sportivi amatori. În aceeași zi, de la ora 16.00, s-a desfăşurat competiţia Junior Aquathlon 2015, eveniment adresat copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani. Seria de concursuri se va încheia duminică, 7 iunie, cu No Stress Triathlon Olimp Off Road.
Sursa Text
